 |
| Biblioteca Județeană Mureș |
Actul lecturii la Târgu-Mureş decurgea din instituirea şi deschiderea Bibliotecii Teleki (1802), care cuprindea valoroasa colecţie de cărţi şi documente ale cancelarului Transilvaniei, Sámuel Teleki (1734-1822) constituită într-o viaţă de om, oferită cu generozitate publicului.
Biblioteca era adăpostită în clădirea cunoscută sub denumirea Teleki-Teka, căreia i-a fost alăturată o aripă special amenajată în acest scop. De la început această instituţie a reuşit să-şi exercite funcţia de bibliotecă publică.
Este binecunoscut faptul că Biblioteca Teleki s-a constituit din cărţi pe care fondatorul le-a procurat în anii de studii în mari centre ale culturii europene şi în timpul peregrinării sale prin diferite ţări.
Aproape că nu îi scapă nimic din ce avea mai valoros civilizaţia cărţii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Biblioteca ar putea fi apreciată ca o mare citadelă a culturii universale prin valoarea colecţiilor, selecţia şi raritatea lor. Nu s-a făcut deloc economie atunci când, în Viena - important centru istoric şi cultural aflat în permanentă legătură cu pulsul marilor oraşe ale Europei - , erau oferite produse ale tiparului.
Cartea făcea parte din formaţia omului politic şi de cultură, motiv pentru care nu a avut niciodată îndoieli sau reţineri privitoare la achiziţii. Pe lângă cerinţele personale de ordin intelectual, cărţile cuprindeau informaţii de valoare care meritau să fie transmise posterităţii, intenţie care implică actul de responsabilă cultură.
Aproape că nu îi scapă nimic din ce avea mai valoros civilizaţia cărţii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Biblioteca ar putea fi apreciată ca o mare citadelă a culturii universale prin valoarea colecţiilor, selecţia şi raritatea lor. Nu s-a făcut deloc economie atunci când, în Viena - important centru istoric şi cultural aflat în permanentă legătură cu pulsul marilor oraşe ale Europei - , erau oferite produse ale tiparului.
Cartea făcea parte din formaţia omului politic şi de cultură, motiv pentru care nu a avut niciodată îndoieli sau reţineri privitoare la achiziţii. Pe lângă cerinţele personale de ordin intelectual, cărţile cuprindeau informaţii de valoare care meritau să fie transmise posterităţii, intenţie care implică actul de responsabilă cultură.
